|
Marţi, 11 Ianuarie 2011 |
|
O poveste care mie imi place foarte mult. Fiecare intelege ce vrea din ea... A fost o data ca niciodata o insula unde locuiau sentimentele: Fericirea, Tristetea, Bogatia, Vanitatea, Cunoasterea si toate celelalte, inclusiv Iubirea...
Intr-o zi, au fost anuntate ca insula se va scufunda, asa ca toti(toate) si-au reparat barcile si au plecat. Iubirea a fost singura care a ramas. Ea a vrut sa persevereze pana in ultimul moment. Cand insula era aproape inundata in intregime, Iubirea s-a decis sa ceara ajutor. Bogatia a trecut pe langa Iubire intr-o barca mare, eleganta. Iubirea i-a spus: " - Poti sa ma iei si pe mine cu tine?" Bogatia a raspuns: " - Nu, nu pot. Am barca plina de aur si argint. Nu mai este nici un loc pentru tine aici." Iubirea a decis sa o intrebe si pe Vanitate, care trecea intr-o barca frumoasa: " - Vanitate, te rog ajuta-ma!" " - Nu pot sa te ajut, Iubire. Esti uda fleasca si asta ar putea sa-mi strice barca!", a raspuns Vanitatea. Tristetea era prin apropiere, asa ca Iubirea i-a cerut ajutorul: " - Tristete, lasa-ma sa vin si eu cu tine!" " - Oh.....Iubire, sunt asa de trista incat am nevoie sa fiu singura!" Fericirea a trecut si ea pe langa Iubire, dar era asa de fericita incat nici macar nu a auzit cand a strigat-o Iubirea. Deodata, s-a auzit o voce: " -Vino Iubire, Te voi lua cu mine", spuse un batranel. Iubirea s-a simtit atat de binecuvantata si bucuroasa incat a uitat sa intrebe ce nume avea batranelul. Cand au ajuns pe uscat, batranelul si-a vazut de drumul lui. Iubirea realizand cat de mult ii datoreaza acestuia, a intrebat-o pe Cunoastere: " - Cine m-a ajutat?" " - A fost Timpul", a raspuns Cunoasterea. " - Timpul?" a intrebat Iubirea. "Dar,... de ce m-a ajutat Timpul?" Cunoasterea a zambit si cu o adanca intelepciune i-a raspuns: " - Deoarece numai Timpul este capabil sa inteleaga cat de minunata este Iubirea!" |